9 February, 2013 | Posted in:Articole, Ce este depresia?, Dieta/Stil de viata, Preventie

master-artist-in-chinese-paintings-karl-bang-10

Zilele trecute, un prieten mi-a sugerat să abordez pe site și tema singurătății emoționale. Parafrazându-l… spune-mi despre ce se-ntâmplă atunci când te simți singur dar nu ești singur.

Ce este Singurătatea Emoțională?

Singurătatea reprezintă un răspuns emoțional, complex și neplăcut, la izolare. Ea include sentimente de anxietate cu privire la lipsa, percepută, a conexiunii cu alți oameni.

Astfel, singurătatea poate fi resimțită chiar și atunci când ești înconjurat de alte persoane – totul este în funcție de cum percepi tu. De fapt, aceasta este forma care-i alarmează cel mai des pe cei implicați. Cauzele pot fi multiple și includ factori sociali, mentali, emoționali și spirituali.

Cercetările au arătat că singurătatea este larg răspândită în întreaga societate, mai ales în căsnicii, relații, familii și cariere de succes.

Paradoxal sau nu, unul dintre motivele pentru care singurătatea este o stare emoțională atât de des întâlnită, este pentru că SINGURĂTATEA ESTE CA VIROZA.

Singurătatea este contagioasă iar studiile au arătat că ea se transmite din persoană în persoană, pâna la al 3-lea nivel. Cu alte cuvinte, dacă soția prietenului tău suferă de singurătate, la fel poți simți și tu.

Studiul care face referire la natura contagioasă a singurătății a fost publicat în Jurnalul de Psihologie Socială și a Personalității și a fost finanțat de National Institute on Aging, SUA. Au fost analizate mai mult de 5000 de persoane participante la Studiul Framingham Heart, între anii 1971 – 2001. Aceasta a fost cea de-a doua generație a studiului, prima începând din 1948.

Inițial, acest studiu a avut ca obiectiv principal identificarea factorilor de risc privind bolile cardio-vasculare, extinzându-se și pentru obezitate, fericire și singurătate.

Pentru partea de singurătate, cercetătorii au realizat grafice personalizate cu istoricul fiecărui participant și cu informații despre semnalarea sentimentelor de singurătate.

În urma acestui studiu, s-a ajuns la concluzia că oamenii singuri, în timp, i-au afectat, cu singurătatea lor, și pe apropiați. În cazul în care o persoană a raportat la o evaluare că se simte singură, apropiații săi au avut cu 52% mai multe șanse de a semnala același gen de sentimente (de singurătate) 2 ani mai târziu.

A reieșit faptul că singurătatea a fost cel mai mult ”molipsitoare” în rândul prietenilor celui ”afectat”. Viralitatea ei a ajuns până la a treia spiță, adică până la prietenul, prietenului prietenului celui care se simte singur.

După așa informații, pe bună dreptate, poți întreba ”nu-i normal să te simți singur atunci când ești singur?” și-n plus, ”sunt mulți oameni singuri în jurul nostru; vom deveni o lume de singuratici?”

Răspunsul meu: și da și nu. 🙂

Robert S. Weiss a dezvoltat una dintre cele mai populare tipologii de singurătate. El clasifică singurătatea singurătatea izolării emoționale (singurătatea emoțională) și singurătatea izolării sociale (singurătatea socială).

Singurătatea socială este definită mai mult de calitatea relațiilor pe care le avem și de izolarea socială percepută subiectiv, și mai puțin de numărul real al prietenilor pe care-i avem. Cei care suferă de această singurătate socială, nu simt că aparțin vreunei comunități și consideră că nu au prieteni pe care se pot baza la nevoie.

Pe de altă parte, singurătatea emoțională este definită de către Weiss ca fiind ”stresul de separare fără obiect” și, spune el, ea derivă din teoria atașamentului.

În timp ce singurătatea emoțională rezultă din lipsa unui atașament personal, intim, cu o altă persoană, singurătatea socială se naște dintr-o lipsă percepută a interacțiunii în cadrul unei rețele sociale.

Singurătate Emoțională vs. Solitudine

Nu-mi doresc să faci confuzie între singurătatea emoțională și solitudine și, de aceea, îți propun o linie de demarcație între cele două concepte.

În timp ce solitudinea este, pur și simplu, lipsa contactului cu alte persoane, singurătatea emoțională este o experiență pur subiectivă care se dezvoltă doar în interiorul tău.

Dacă tu crezi că ești singur, te vei simți singur indiferent de cine se află în jurul tău; chiar și-n mijlocul prietenilor tăi. Pe de altă parte, dacă tu ești, fizic, singur, și te simți bine cu tine fără a simți nevoia unei interacțiuni sociale, nu vei fi afectat de această experiență. Dimpotrivă, acest gen de singurătate poate fi benefică și vindecătoare pentru tine; poți petrece mai mult timp cu tine în introspecție, descoperindu-te sau conectându-te spiritual.

Singurătatea emoțională este asociată cu anxietatea, dezolarea și insecuritatea.

Singurătatea Emoțională, pe larg

Aleg să tratez mai pe larg ”problema” singurătății emoționale pentru că este cel mai des întâlnit tip de singurătate și, totodată, unul dintre cele mai dureroase.

Singurătatea emoțională este foarte personală și relevă nevoia de iubire. 75cb8da4-8ab6

În primul rând, și tu și eu, toți ne creem atașamente puternice iar pierderea cuiva de care suntem atașați poate declanșa un profund sentiment de singurătate.

Copil fiind, te atașezi de părinți. Pierderea sau despărțirea temporară de aceste ființe minunate, poate fi, în copilărie, devastatoare. Mai târziu, creștem, devenim adolescenți și simțin nevoia să legăm prietenii. Ne dorim să descoperim cine suntem, care este identitatea noastră și ”cui” aparținem. Continuăm să creștem și, ca adulți, simțim nevoia de iubire și a unei companii romantice lângă noi. Ne dorim pe cineva care să ne cunoască în intimitatea noastră și cu care să putem forma o legătură puternică.

Pierdere sau lipsa acestei legături emoționale stă, de cele mai multe ori, la baza singurătății emoționale. Ea este resimțită cu putere și poate conduce la depresii sau la nevoia disperată de a umple ”un gol” din interiorul nostru.

De foarte multe ori, omitem să ne ascultăm cu atenție propriul corp, întreaga ființă, să ne ascultăm propria durere și ”alergăm” haotic să umplem golul cu tot felul de lucruri mai mult sau mai puțin potrivite.

Ne dorim case, mașini, haine multe, bijuterii, job-uri bune, cariere înfloritoare, un soț, copii, toate doar pentru a ne simți (îm)pliniți. Și, de multe ori, ajungem să le avem pe toate și chiar mai mult dar, ne simțim la fel de singuri, dezolați și ”fără rost”.

Uităm esențialul!!!

Să ne dăruim iubire. Să ne umplem golul cu propria iubire.

Nu este necesar să așteptăm să apară cineva și să ne umple rezervorul cu iubirea sa și nici să depindem de disponibilitatea lui de a ne oferi iubire.

Oferă-ți chiar tu iubire și… paradoxal… va apărea în viața ta și cel care să te iubească.

Am scris aici despre cum poți face asta.

Să fii tu cu tine nu reprezintă o stare care să ducă la singurătate. De fapt, așa cum ți-am spus deja, singurătatea și solitudinea sunt două lucruri diferite.

Singurătatea emoțională ține de sentimentul de de-conectare și de frica de separare și ne poate împiedica să ne bucurăm de viață. Să te simți singur înseamnă să fii separat, de-conectat de ceilalți și Sursă.

Uiți că suntem cu toții conectați la aceeași Sursă (oricum vrei s-o numești) și că suntem inseparabili unii de ceilalți?

Îți las timp să reflectezi la ce este, de fapt, singurătatea emoțională și aștept să-mi scrii părerea ta. Îmi face plăcere să citesc poveștile tale de viață.

În articolul următor voi continua să-ți vorbesc despre ce te ține blocat în această singurătate și-n plus, îți voi dezvălui un exercițiu cu puteri nebănuite.   

Pe curând,

Cristina

PS: Scrie-mi părerea ta despre ce-nseamnă singurătatea pentru tine.


Print pagePDF page

1 Comment

  1. mariana
    3 July, 2013

    Leave a Reply

    Singuratatea pentru mine e o boala.Ma simt fara reazem, fara un suport real, fara interes.Unoeri traiesc cu sentimentul ca am luat pe umerii mei greutatea universului.

Leave a Reply


You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*


CommentLuv badge

Return to Top ▲Return to Top ▲