8 May, 2014 | Posted in:Articole, Ce este depresia?, Dieta/Stil de viata, Mesaje inspirationale

Ce este, de fapt, “umbra” noastră şi cum o recunoaştem?

După ce în prima parte a seriei Lumini şi Umbre , am creat un cadru în care să putem vorbi pe îndelete despre Lumina dar, mai ales despre Umbra din noi, acum am ales să continui în aceeaşi notă. Înainte de toate, preiau ideea din materialul trecut şi-ţi reamintesc că vorbeam despre dualitatea fiinţei nostre, aceeaşi care se regăseşte peste tot în lume. Unde există lumină, există şi întuneric.

Pare că acest lucru se cunoaşte dintotdeauna. Vechii egipteni erau conştienţi de această dualitate şi nu întâmplător au descris lumina şi întunericul atribuindu-le câte un zeu: Horus (Lumina) şi Seth (Întunericul). De asemenea, ei cunoşteau faptul că echilibrul este cheia pentru a deveni un întreg. Shadow

Atunci când negăm părţi din noi şi le “băgăm sub preş”, în cele din urmă, ele tot vor ieşi la lumină cumva. Acestea sunt momentele în care “izbucnim din nimic”, de exemplu. De cele mai multe ori, cauza principală a unor astfel de manifestări îşi are rădăcinile în trecut, cel mai probabil fiind ceva care nu a fost exprimat la momentul respectiv.

Bolile fizice reprezintă o altă modalitate de exprimare a “umbrelor” noastre. De exemplu, problemele de spate pot exprima o teamă de-a nu fi acceptat (teama de respingere) sau problemele dentare pot exprima resentimente.

Cert este că negarea sentimentelor şi emoţiilor, fie ele pozitive sau negative, sunt motive de stres, modificări ale dispoziţiei, stimă de sine scăzută, etc.

Concluzie: într-un fel sau altul, umbrele noastre tot ies la suprafaţă şi se exprimă cumva. Haide să le creăm un cadru sigur în care să se exprime, fără a genera disconfort nici ţie şi nici celor din jurul tău.

De fapt, ce este această UMBRĂ?

Termenul de “umbră” a fost folosit prima dată de către Carl G. Jung pentru a descrie o parte reprimată sau negată a Sinelui. Robert Bly a vorbit despre această idee într-o carte a sa. El spune că ne-am nascut fiecare cu o “personalitate de 360 ​​de grade” (imaginează-ţi o placintă rotundă). Ca şi copii, ne-am exprimat gama completa a naturii noastre umane, fără a ne cenzura în vreun fel. Cu toate acestea, pe măsură ce-am crescut, am aflat că anumite felii din placinta noastră de 360 ​​de grade au fost neacceptate de către cei din jur. Poate că am fost daţi exemplu negativ pentru că plângeam sau am fost pedepsiţi pentru că eram furioşi. Poate c-am fost ridiculizaţi pentru că ceream atenţie sau pentru că eram mândri de ceea ce făcuserăm. Ai înţeles ideea… aşa am învăţat noi să ne reprimăm acele felii de personalitate sau “plăcintă” – după cum îţi place.

Cert este că fiecare bucăţică lăsată în urmă ne-a rănit şi încă ne răneşte. Bly spune că tot acest proces este ca şi cum ne-am fi aruncat toate aceste “calităţi neacceptate” într-un sac pe care ni l-am legat în spate. Până la urmă, vom denumi “umbră” tot ceea ce se află în sacul nostru. Acestea pot fi atât părţi negative cât şi părţi pozitive. Umbrele noastre sunt toate acele părticele pe care le-am rupt din noi, le-am reprimat sau negat – părţi din noi înşine pe care ne este teamă să le arătăm.

Este util să avem un sac al nostru în care să păstrăm “umbrele”. Însă, atunci când greutatea lui ne încetineşte şi ne împiedică să fim cine dorim să fim cu adevărat, este timpul să-l deschidem. Într-un cadru sigur şi adecvat, este benefic să ne deschidem sacul şi să observăm ce se află în el şi ce trebuie să iasă la lumină. Pentru a ne integra părţile lipsă, avem nevoie să lucrăm pe toate planurile: fizic, mental, emoţional şi spiritual. Este foarte util ca emoţii “negative” precum mânia, gelozia, furia, invidia, să ni le exprimăm într-un mod adecvat. Până la urmă totul se învaţă.

De exemplu, atunci când invidiezi succesul cuiva… întreabă-te, de ce? Ce lipseşte în viaţa ta şi cum poţi obţine ceea ce-ţi doreşti? Începând de aici, întreaga energie îţi este canalizată pe obiective şi eventual un plan de acţiune. – cumva te îndepărtezi de invidie.

Atunci când faci pace cu umbrele tale, le accepţi şi le integrezi, se va întâmpla ceva cu totul şi cu totul impresionant: “umbra” ta va începe să lucreze pentru tine şi nu împotriva ta şi astfel, te vei simţi mult mai puternic, încrezător şi stăpân pe forţele proprii. Îţi spuneam că este nevoie de exerciţiu, de practică. Poate nu-ţi va ieşi de fiecare dată cum îţi doreşti. cu toate acestea continuă.

Cum recunoaştem “umbra”?

De exemplu, poţi identifica una dintre “umbrele” tale observând cu atenţie ce proiectezi Me-and-My-Shadowpe ceilalţi. Acum câţiva ani când am aflat despre acest lucru, mi-a fost foarte greu să-l diger. Pe vremea aceea vedeam destul de multe lucruri “nasoale” la alţii şi nu eram pregătită să accept că şi eu le am.

Cu timpul am înţeles că atunci când îţi negi o anumită trăsătură sau emoţie (din sacul cu “umbre”), ai tendinţa de-a fi foarte conştient de existenţa acelei trăsături / emoţii, la alte persoane. Suntem mai conştienţi de trăsăturile care reflectă propriile umbre.

Acelaşi lucru se întâmplă şi-n cazul trăsăturilor pe care le admirăm cel mai mult la alţii. Pe cine admiri? Cine-ţi sunt idolii? De multe ori se întâmplă să ne proiectăm în alţii umbrele strălucitoare (îţi aduci aminte că-n sac există şi “chestii” pozitive) pentru că aceste persoane au scos la lumină calităţi pe care noi le-am dezavuat la noi înşine dintr-un fals sentiment de modestie, poate –  dar aceste calităţi sunt şi ale noastre – altfel n-am şti să le recunoaştem la alţii.

Un alt mod de a face cunoştiinţă cu umbrele tale este să te observi. Observă ce faci negândit, la primul impuls sau parcă din greşeală. Indiferent cât de strâns legat este sacul nostru, umbrele noastre au un talent nemaipomenit de a ieşi la suprafaţă, dincolo de controlul nostru. Sunt lucruri aparent banale sau, dimpotrivă, adevărate blocaje care-ţi crează probleme.

De exemplu, îţi propui să petreci mai mult timp cu familia însă petreci foarte mult timp la serviciu. Sau ai o viaţă haotică în care îţi încalci constant propriile reguli sau mergi din relaţie în relaţie pentru că n-ai găsit partenerul potrivit ori nu te acomodezi la niciun job; şi lista poate continua. Atunci când identifici un model de comportament pe care-l repeţi involuntar, este un semn clar că umbra ta se dă în spectacol.

În articolul următor îţi voi arăta cum funcţionează proiecţiile pe care le faci pe ceilalţi şi cum se reflectă asta în viaţa ta de zi cu zi. Până atunci îţi propun un exerciţiu, aşa de încălzire. 🙂

Instrucţiuni: Alege o încăpere în care să fii singur pe întreaga durată a exerciţiului. Ia-ţi la îndemână o foaie de hârtie şi un pix.

Acum, tot ceea ce ai nevoie să faci este să respiri profund de câteva ori şi să te relaxezi. Goleşte-ţi mintea de gânduri şi fii prezent aici şi acum.

Gândeşte-te la cineva pe care nu-l placi prea mult. Poate este chiar o persoană pe care o urăşi sau doar o displaci profund. Ai identificat-o? O ai clar în minte?

Acum scrie, te rog, cum este această persoană. Fă-i o descriere cât mai amănunţită. Treci în revistă mai ales aspectele personalităţii sale pe care tu nu le placi. Fii cât de specific poţi.

Urmează partea cea mai “provocatoare”: încadrează într-un pătrat toată descrierea făcută mai sus şi scrie deasupra, “UMBRA MEA”. Gata.

Cel mai important!!! Ţine cont de următoarele:

Ceea ce-ai scris în descriere reprezintă părţi ascunse din tine – părţi pe care le-ai reprimat sau le-ai ascuns. Ele formează “umbra” despre care am tot vorbit. Poate fi o parte din tine de care-ţi este teamă, pe care n-o poţi accepta sau o urăşti dintr-un motiv sau altul. Poate este o parte din tine care are nevoie să se exprime sau să se dezvolte în vreun fel. Sau poate, în mod subconştient, aceasta, umbra ta, este o “parte” pe care ţi-ai dori s-o ai şi s-o exprimi şi tu.

De câte ori am făcut acest exerciţiu în grupuri sau la şedinţele de terapie, reacţiile au fost dintre cele mai diverse şi neaşteptate. Unii au prins imediat legătura; alţii au respins cu hotărâre această idee. Totuşi, atunci când i-am întrebat dacă au prieteni sau parteneri de viaţă care se potrivesc cu descrierea persoanei pe care n-o plac, cei mai mulţi au fost surprinşi să observe că da, aşa este.

Ţie ce-ţi spune asta?

images (35)Te încurajez să faci acest exerciţiu “pe bune”, ori de câte ori îţi apare în cale cineva pe care nu-l suporţi / te calcă pe nervi. Efectele nu vor întârzia să apară iar beneficiile sunt doar ale tale.

Ai suficient curaj să scrii într-un comentariu cum arată “umbra” ta din pătrat?

Pe curând,

Cristina

PS: Poţi citi prima parte a materialului AICI.


Print pagePDF page

2 Comments

  1. Marina
    17 November, 2014

    Leave a Reply

    E o vorba care spune ca “sa te astepti ca cineva sa nu iti faca rau doar pt ca tu nu ii faci rau, e ca si cum te-ai astepta ca leul sa nu te atace pt ca tu nu l-ai atacat”.

    Dar analizand mai atent zicala(off de ce fac eu mereu asta :D), am inteles ca totusi leul ataca pt ca se simte amenintat de tine, sau pt ca are nevoie de tine ca si hrana.

    Deci opinia mea e ca oricine face tie un rau, de fapt, in mintea si subconstientul lui, isi face siesi un bine… Astfel mi-e mult mai usor sa iert. Si cred ca e bine 🙂

    Dar am remarcat, intr-adevar, ca atunci cand ceva din comportamentul cuiva ma deranjeaza, regasesc acel aspect si in mine insumi.

    Ce nu inteleg insa, e: daca eu am identificat lucrul acela, si l-am indreptat, de ce nu inceteaza sa ma afecteze cand il observ in ceilalti?

    De exemplu, daca am observat ca logodnicul meu e cam dezordonat, mi-am dat seama ca de fapt nici eu nu sunt atat de ordonata pe cat mi-as dori. Dar si cand am inceput sa fac ordine, tot ma supara faptul ca el nu mentine ordinea…

    Pam pam 😀

  2. Cristina
    9 May, 2014

    Leave a Reply

    Nu exista regula fara exceptii. Atunci cand ne displace o persoana, e foarte posibil ca respingem acea sau acele comportamente ale noastre care se identifica sau se aseamana cu “nesuferita”. Dupa cum e posibil ca acel comportament sa te fi afectat si in trecut, din partea altor persoane, si tu il respingi, pur si simplu. Ce tine de noi poate fi controlat cu formula “Ce tie nu-ti place, altuia nu face”. Recunosc ca mi-ar placea sa existe si viceversa: “Ce mie nu-mi place, nu imi face, ci lasa-ma in pace”. :)) Voie buna!

Leave a Reply


You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*


CommentLuv badge

Return to Top ▲Return to Top ▲